Piatadeimobile.ro

Specialisti.Servicii.Afaceri

Blog imobiliar

BNR încearcă să ancoreze în vânt economia şi aşteptările inflaţioniste

Comentariile sunt închise pentru BNR încearcă să ancoreze în vânt economia şi aşteptările inflaţioniste

Sursa:http://www.bursa.ro, Data: 13.01.2018
Prima majorare a dobânzii de politică monetară din ultimii 10 ani, cu 0,25 puncte procentuale, este prea mică şi a venit prea târziu pentru a avea un efect semnificativ asupra aşteptărilor inflaţioniste.

Semnalul începerii noului ciclu de restricţionare a politicii monetare a venit şi printr-o analiză publicată pe site-ul propriu de Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR, în ultima zi a anului trecut (n.a. „Un motiv pentru care inflaţia a întârziat să apară”, 31 decembrie 2017).

„După administrarea timp de trei ani la rând a stimulului fiscal, firmele nu au mai putut înţelege corect semnificaţia unei creşteri a preţurilor pentru propriile produse. Ele au considerat că preţurile produselor lor au crescut pentru că a crescut cererea pentru acele produse, nu şi pentru că a crescut inflaţia agregată”, se arată în articol, iar astfel „inflaţia a rămas iraţional de joasă, în timp ce PIB a crescut cu rate înalte”.

Lucian Croitoru mai scrie că „dintre factorii importanţi ai inflaţiei de bază – inflaţia bunurilor de consum din import, excedentul de cerere, persistenţa inflaţiei şi anticipaţiile inflaţioniste – numai primii trei au contribuit pozitiv la formarea inflaţiei până de curând”. Ultimul, anticipaţiile inflaţioniste crescătoare, s-a adăugat celor trei factori din al treilea trimestru al anului trecut.

În aceste condiţii, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu estimează că rata anuală a inflaţiei se va situa între 4% şi 5% în primul semestru din 2018 şi aprecia că „s-au îndeplinit suficiente condiţii care fac necesară creşterea ratei dobânzii de politică monetară”.

„Cu cât rata dobânzii va fi crescută mai devreme, cu atât mai bine”, mai scrie Lucian Croitoru. Iar Banca Naţională a crescut dobânda de referinţă. Decizia a generat reacţii virulente în presă, cele mai multe referitoare la impulsul dat creşterii dobânzilor pentru creditele acordate populaţiei.

A greşit BNR? Da, dar nu pentru că a majorat dobânda, ci pentru că a redus-o până la minimul istoric de 1,75% şi a menţinut-o acolo o perioadă îndelungată (n.a. aproape trei ani), chiar şi când semnalele referitoare la supraîncălzirea economiei au atins pragul de alarmă, cel puţin cu un an în urmă.

În acest fel s-a creat o dependenţă de banii ieftini atât la nivelul gospodăriilor populaţiei sau firmelor, dar mai ales la nivelul bugetului public. De asemenea, efectul banilor ieftini se manifestă şi prin fragilizarea structurii economice a ţării, care va avea mari dificultăţi de adaptare odată cu intrarea pe o traiectorie de normalizare a costurilor de finanţare la nivel internaţional.

Analiza publicată de Lucian Croitoru a fost preluată pe site-ul Republica.ro, iar acolo a apărut şi reacţia unui producător. Acesta scrie că preţurile produselor nu au fost majorate în 2015 şi 2016, în ciuda creşterii semnificative a costurilor salariale, deoarece „ne-am mulţumit să câştigăm prin creşterea volumului”, în condiţiile în care „am compensat cheltuielile cu salariile prin achiziţii de materii prime mai ieftine”.

Oare materiile prime mai ieftine nu au condus şi la reducerea calităţii produsului final? Din păcate, aceasta reprezintă o formă a inflaţiei ascunse, alături de fenomenul cunoscut sub numele de shrinkflation, care implică reducerea cantităţii din ambalaj, pe fondul menţinerii sau creşterii uşoare a preţului.

Producătorul care scrie pe marginea analizei lui Lucian Croitoru s-a confruntat în 2017 cu o creştere accelerată a preţului materiilor prime, în condiţiile unei scăderi a productivităţii muncii, şi arată că „am anunţat scumpiri în 2018 deoarece abia în T3 2017 am realizat că e grav”.

Este greu de crezut că experienţa producătorului care citeşte analize ale specialiştilor de la BNR este singulară.

Acesta este contextul în care a venit majorarea dobânzii de politică monetară. În mod normal, creşterea dobânzii oficiale ar fi fost urmată de o apreciere a monedei naţionale, iar reacţia pieţei a confirmat aşteptările, însă doar pentru o perioadă foarte scurtă (vezi graficul 1).

De ce? Pentru că anunţul de pe site-ul BNR a fost urmat de declaraţiile guvernatorului Mugur Isărescu în cadrul conferinţei de presă. Conducătorul băncii centrale a României a precizat că se urmăreşte „o stabilitate mai mare a dobânzilor cu o flexibilitate mai mare a cursului”.

În acest fel, Mugur Isărescu a confirmat că Banca Naţională va reacţiona în continuare la „mişcările” pieţei şi va încerca să „stabilizeze” dobânzile, însă acest lucru este imposibil când încerci să „conduci din spate”.

După ce a afirmat că majorarea dobânzii de politică monetară nu va conduce automat şi la creşterea dobânzilor pentru credite, guvernatorul BNR a fost întrebat ce relevanţă mai are dobânda de referinţă?

Mugur Isărescu a răspuns că „dobânda de politică monetară are şi alte funcţii”, nu doar influenţarea dobânzilor la credite, printre care se află „funcţia de semnal cu privire la strategia BNR, atragerea de capital străin pentru finanţarea deficitelor bugetare şi de cont curent şi susţinerea aprecierii cursului de schimb”. Dar de ce ar veni capitalul străin să finanţeze deficitele noastre, când politicile guvernamentale sunt imprevizibile şi iresponsabile?

Mai mult, „creşterea dobânzii arată că Banca Naţională reacţionează”, a mai declarat conducătorul instituţiei monetare a statului român, deoarece „lucrăm cu anticipaţii”, iar majorarea dobânzii mai arată că „nu am stat acasă şi nici nu am dormit aici la Banca Naţională”.

Nimeni nu a acuzat BNR că a „dormit în post”, însă lipsa de reacţie la derapajele bugetare şi supraîncălzirea economiei par să indice că s-a uitat în altă parte şi nu a dorit să strice „miracolul” economic din ultimii ani, un miracol datorat, aproape exclusiv, politicii monetare a banilor ieftini de la noi şi iluziei redresării europene prin tipărire.

BNR nu poate să acuze guvernele din ultimii ani că au promovat o politică fiscală prociclică, în condiţiile în care politica monetară a fost prociclică după recesiunea din 2009, o „prăbuşire” economică care a fost rezultatul unei creşteri necontrolate a creditării, adică tot a unei politici monetare prociclice.

Tot creşterea creditării, mai ales a celei imobiliare în lei, a distorsionat economia şi după 2013, când programul „Prima Casă” a stimulat reluarea „extravaganţei” de pe piaţa imobiliară şi creşterea sectorului construcţiilor, pe fondul „încurajărilor” venite de la oficialii BNR privind „accesarea” creditelor ieftine.

În aceste condiţii, Băncii Naţionale nu i-a mai rămas decât să spere că incertitudinile economice se vor diminua în viitorul apropiat, iar inflaţia va reintra în intervalul ţintă în a doua jumătate a anului curent, după cum a declarat Mugur Isărescu la conferinţa de presă.

Din păcate, preferinţa oficialilor BNR pentru „corecţii graduale” nu va avea o influenţă semnificativă asupra aşteptărilor pieţei, care ştie că restricţionarea politicii monetare, prin creşterea dobânzii de intervenţie, nu poate fi „accelerată”.

În ceea ce priveşte recomandările guvernatorului Isărescu, referitoare la o creştere economică bazată pe investiţii şi mai puţin prin consum, acestea nu vor găsi ecou nici la nivel guvernamental şi nici la nivelul agenţilor economici.

Pentru investiţii private nu sunt necesare doar costuri de finanţare reduse, ci, mai ales, de un mediu fiscal şi de reglementare stabil şi permisiv. Despre aşa-numitele „investiţii” publice nu mai este nimic de spus, acestea reprezentând, de ani buni, doar o risipire iresponsabilă a resurselor financiare ale statului.

Dacă ar fi dorit cu adevărat ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste, BNR ar fi trebuit să acţioneze cel puţin de la jumătatea anului trecut, iar astfel ar fi demonstrat că independenţa sa este reală, nu doar o declaraţie lipsită de conţinut.

În analiza sa, Lucian Croitoru a mai precizat că majorarea dobânzii de politică monetară va conduce şi la „crearea mai devreme a unui spaţiu mai mare pentru reducerea dobânzii dacă va apărea o recesiune”. Adică BNR se pregăteşte să contracareze efectele unei recesiuni generate de divergenţa dintre aşteptări şi realitate, pe fondul banilor ieftini, prin ieftinirea banilor? Oare ce fel de economie „sustenabilă” va avea ţara noastră dacă va fi supusă periodic unor astfel de şocuri?

„Oricât de devreme va fi crescută rata dobânzii, ea va fi considerată la originea scăderii ritmului de creştere a PIB în 2018”, scrie consilierul guvernatorului BNR în finalul analizei sale.

Acesta este, probabil, unul dintre motivele pentru care decizia Băncii Naţionale este susţinută şi de Napoleon Pop, fost membru al CA al BNR, în prezent consultant de strategie la Cancelaria BNR, într-un articol de pe site-ul OpiniiBNR.ro (n.a. „Reacţie la ultima decizie de politică monetară a BNR”, 10 ianuarie 2018).

Domnul Pop ne asigură că „BNR nu îşi bruschează instrumentele de politică monetară”, a căror eficienţă „presupune paşi mici, bine judecaţi, graduali, determinaţi la confluenţa unei baze teoretice profunde, a unor rezultate provenind din modele consistente de corelaţii şi, nu în ultimul rând, de intuiţia ultimilor decidenţi, membrii consiliului de administraţie, care trebuie să le îmbine în creuzetul unei vaste educaţii, expertize şi experienţe practice”.

Ar mai fi ceva de spus? Poate tot o continuare a discursului fostului membru al Consiliului de Administraţie al BNR, care susţine că „trebuie să conlucrăm cu toţii la înţelegerea politicii monetare, la funcţionarea ei corectă şi la asimilarea efectelor ei”, despre care spune că „sunt mereu benefice”. Chiar aşa?

Mai mult, domnul Pop mai scrie că „politica monetară nu trebuie plimbată după cum ne place, din economie de piaţă în cea planificată sau invers”.

Dar „stabilirea” dobânzii de referinţă nu reprezintă planificare, în condiţiile în care nici măcar marile bănci centrale nu ştiu care ar trebui să fie aşa-numita dobândă de echilibru?

Poate că oficialii BNR consideră că aşteptările inflaţioniste pot fi ancorate, însă creşterea dobânzii cu 0,25 de puncte procentuale nu va fi suficientă pentru atingerea acestui obiectiv.

„Ancorarea” aşteptărilor inflaţioniste nu se poate face cu o dobândă de politică monetară aflată cu mult sub limita superioară a intervalului de variaţie a ţintei de inflaţie (n.a. 3,5%) şi nicidecum cu o dobândă aflată sub ţinta de inflaţie de 2,5%, în condiţiile în care rata inflaţiei a crescut accelerat peste 3%.

„Frâna” monetară ar fi trebuit apăsată mai demult, odată cu adoptarea unor măsuri pentru limitarea creditării populaţiei, în condiţiile în care nu ar fi trebuit uitată lecţia crizei de la sfârşitului deceniului trecut.

Dacă Banca Naţională apasă doar „uşor” frâna, viteza unei economii fragile ca a noastră nu se va reduce şi încrederea investitorilor străini va fi subminată, pentru că nimeni nu va şti ce se întâmplă cu „direcţia” la următoarea „curbă”.

Iar dacă frâna va fi apăsată cu putere, poate pe fondul unei noi inflaţii peste aşteptări, „maşina” noastră economică se va „dezintegra” din mers.

Aţi verificat centurile de siguranţă?
Călin Rechea

ianuarie 13, 2018 |

Randamentele de 5,5% din chirii aduc preturile mai aproape de normalitate

Comentariile sunt închise pentru Randamentele de 5,5% din chirii aduc preturile mai aproape de normalitate

Stiri: http://imopedia.ro

Cum evitam pe viitor sa fim vic time ale bulei imobiliare?
Patru reguli de piata care nu au fost niciodata aplicate in evaluarea corecta a locuintelor din Romania – pretul de inlocuire, indicele accesibilitatii, randamentul din chirie si pretul comparativ – ne dau masura corectitudinii preturilor in imobiliare. Piata rezidentiala romaneasca s-a mutat din liga tarilor cu proprietati mult supraevaluate in cea a tarilor cu preturi putin supraevaluate, randamentele din inchirieri majorandu-se de la 3,3% la 5,5%. Totusi, pentru ca piata sa atinga nivelu considerat de analistii internationali ca fiind unul corect, randamentele din chirii ar trebui sa ajunga la cel putin 7%, potrivi unei analize realizate de „Fin.ro”. Indicele randamentului din chirii este doar una dintre cele patru reguli de baza utilizate in lume pentru aflarea pretului corect in imobiliare. In evaluarea corecta a locuintelor sunt utile in egala masura – pretul de inlocuire, indicele accesibilitatii si pretul com parativ. Randamentul din chirie Pe piata de valori o regula foarte populara are ca punct de plecare raportul pret/castig, care masoara cat de mari sunt veniturile nete ale companiei in functie de pretul de pe Bursa. Acelasi „mecanism” este aplicat si in imobiliare, raportul pret/chirie anuala (sau randa ment brut de inchiriere – yield) fiind un calcul simplu care poate fi facut de oricine stie sa foloseasca un calculator. In Romania, in aproximativ 99% din ca zuri cel care cumpara o locuinta se si muta in noua proprietate, de aceea raportul pret/chirie este nerelevant la prima vedere. Totusi, exista mai multe motive pentru care oamenii ar trebui sa acorde atentie acestui „parametru de evaluare”. In cazul in care nivelul ran damentului de inchiriere este ridicat, inseamna ca dobanzile achitate la cum pararea unei case sun mai mici com parativ cu costul inchirierii locuintei. Altfel spus, potentialii cumparatori vor plati mai putin daca se vor imprumuta de la banca in scopul cumpari locuintei, decat daca ar dori sa ramana chiriasi. Va exista o miscare fireasca dinspre statutul de chirias spre cel de cumparator. Toto data, antreprenorii vor gas atractiva ideea de a cumpara case pentru a le in chiria. Ambii factori imprima o tendinta ascendenta asupra preturilor la locuinte. Pe de alta parte, un raport pret/chi rie scazut se traduce printr-un randa ment de inchiriere foarte mare. In acest caz, ideea locuirii cu chirie nu mai este chiar ata de rea, costurile de cumparare a unei case fiind mai mari in comparatie cu varianta inchirierii. Tarile cu rate ri dicate ale dobanzii nominale si cele cu piete ipo tecare slabe, cum este si Roma nia, vor avea indici pret/chirie relativ scazuti. Pret comparativ Am auzit multi dezvoltatori deranjati de intrebarile privind pretul pe metru patrat, desi, intr-o anumita masura, metoda comparativa se aplica la nive international. Spre exemplu, daca luam in considerare potentialul de venituri al unui moscovit si il comparam cu cel al unui locuitor din Paris, Viena sau Du blin vom realiza ca diferentele nu sunt no ta bile. Cu toate acestea, pretul mediu al apartamentelor din capitala Rusiei porneste de la 10.000 $/mp. Este clar ca aceste 1/13/2018 Print – Randamentele de 5,5% din chirii readuc preturile mai aproape de normalitate https://media.imopedia.ro/stiri-imobiliare/randamentele-de-5-5-din-chirii-readuc-preturile-mai-aproape-de-normalitate-15353-print.html 2/3 preturi sunt supraevaluate. Aceste anomalii pot dura mult timp, insa, in cele din urma, preturile ridicate se in torc cu picioarele pe pamant, ultima criza economica fiind un exemplu eloc vent in acest sens. Accesibilitatea In cazul in care preturile caselor sunt atat de ridicate incat foarte putini oa meni isi pot permite sa le cumpere, atunci va loa rea lor va scadea cu si gu ranta in viitor Silogismul este simplu, iar masurarea preturilor se poate face utilizand un alt instrument larg ras pan dit in lumea occidentala: indicele acce si bi litatii. Acesta este calculat in baza unui raport intre pre tul pe metru patrat si PIB/cap de locuitor. Intr-o tara in care acest raport este mare, e clar ca lo cui ntele sunt supraevaluate Este foarte im por tant ca acest calcul sa nu compare mere cu pere. Bazandu-ne pe acest ra port putem afla, spre exemplu, ca lo cuin tele au preturi mai accesibile in tari pre cum Luxemburg, Belgia, Norvegia, Da ne marca si Austria comparativ cu Marea Britanie, Italia, Franta si Tarile de Jos. Etalonul pret pe mp/PIB pe cap de locuitor trebuie folosit pentru a compara tari cu acelasi nivel al PIB-ului. Este inutil sa compari Romania cu Franta sau Italia, pentru ca ajungem in situatia clasica de a confrunta ceva incomparabil. Locuin tele din tarile sarace, cum este si Ro mania, tind sa fie relativ costisitoare dupa standardul de trai local. Costul de inlocuire In cazul in care preturile caselor sunt mult mai mari decat costul de constructie, dezvoltatorii sunt motivati sa investeasca in noi cladiri. Evident ca noua oferta pusa in opera de investitori pune presiune pe preturi. Atunci cand valoarea de vanzare a locuintei depa seste cu mult, in procente de peste 20%-30%, costul une constructii noi, este un semn clar de pericol si ca probabilitatea unei prabusiri de preturi este iminenta. Exista o singura exceptie: atunci cand reglementarile urbanistice limiteaza constructia de cladiri noi, ca in cazul zonelor protejate sau unde nu mai exista teren de dezvoltare (localitati de munte, insulare etc.). In Europa, birocratia legata de autorizarea constructiilor noi este foarte stufoasa, un dezvoltator avand nevoie de foarte multe aprobari, permise, auto rizatii trebuie sa lupte pentru anumiti parametri urbanistici etc.. Toate acestea au ca rezultat preturi de vanzare mult mai mari fata de costul de construire. Totusi acolo unde, in absenta regle mentarii excesive sau a interdictiilor de tot felul, preturile la locuintele noi depasesc cu peste 10 puncte procentuale o rata de profi intre 2%-5%, inseamna ca proprietatea este supraevaluata. Cum se calculeaza randamentul brut din chirie Randamentul brut din inchirere = (chirie anuala/cost total proprietate) x 100% Costul total de proprietate include pretul de achizite, taxele si costurile de renovare (daca e cazul). Exemplu I * Apartament doua camere, achizitionat in 2008 la pret de 106.000 euro * Chiria actuala = 300 euro * Costul total proprietate = 106.000 euro * Chiria anuala – 300 x 12 = 3.600 euro * Randamentul brut din inchiriere = (3.600/106.000)x 100% = 3,3% Exemplu II * Apartament doua camere achizitionat in 2009 la pret de 70.000 euro * Chiria actuala = 285 euro/luna * Costul total proprietate = 70.000 euro 1/13/2018 Print – Randamentele de 5,5% din chirii readuc preturile mai aproape de normalitate https://media.imopedia.ro/stiri-imobiliare/randamentele-de-5-5-din-chirii-readuc-preturile-mai-aproape-de-normalitate-15353-print.html 3/3 * Chiria anuala – 285 x 12 = 3.420 euro * Randamentul brut din inchiriere = (3.420/70.000) x 100% = 4,5% Exemplul III * Apartament doua camere achizitionat in 2010 la pret de 57.000 euro * Chiria actuala = 250 euro * Costul total proprietate = 57.000 euro * Chiria anuala – 250 x 12 = 3.000 euro * Randamentul brut din inchiriere = (3.000/57.000)x 100% = 5,2% Indice de valoare important Raportul pret/chirie anuala (sau randa ment brut de inchiriere – yield) este un calcul simplu, care poate fi facut de oricine stie sa foloseasca un calculator. Exista mai multe motive pentru care oamenii ar trebui sa acorde atentie acestui „parametru de evaluare”.

ianuarie 13, 2018 |

Preţurile la case tot cresc. Este sau nu bulă imobiliară?

Comentariile sunt închise pentru Preţurile la case tot cresc. Este sau nu bulă imobiliară?

Autor: Ioana Mihai-Andrei
Sursa:http://www.businessmagazin.ro
Postat la 30 decembrie 2017
Pe fondul apetitului crescut pentru achiziţii, preţurile cerute pentru apartamentele scoase la vânzare în România (atât noi, cât şi vechi) şi-au continuat cursul ascendent în 2017.
Potrivit indicelui Imobiliare.ro, aşteptările proprietarilor s-au majorat cu 10,48% în ultimele 12 luni, de la 1.050 de euro pe metru pătrat util (la finele lui decembrie 2016), până la 1.160 de euro pe metru pătrat util (la nivelul lui decembrie 2017). Interesant este că, după trei trimestre de creşteri (+4% în T1, +2,56% în T2 şi, respectiv, +4,38% în T3), suma medie solicitată pentru un apartament pe plan naţional s-a diminuat uşor în trimestrul al patrulea, cu 0,77% mai exact. Această tendinţă de stabilizare a preţurilor, resimţită inclusiv în cele mai mari două oraşe ale ţării (Bucureşti şi Cluj-Napoca), poate fi pusă, cel puţin parţial, pe seama epuizării fondurilor pentru programul Prima Casă, ce a dus la o temperare a cererii pentru locuinţe.

Bucureşti:

Dintre cele mai mari şase oraşe ale ţării monitorizate constant de Imobiliare.ro, Capitala a consemnat cea mai mică marjă anuală de creştere a preţurilor, respectiv aproximativ 10%, de la 1.141 la 1.256 de euro pe metru pătrat util. Apartamentele vechi s-au apreciat în acest răstimp cu 9,27% (de la 1.090 la 1.191 de euro pe metru pătrat util), iar cele noi cu 10,92% (de la 1.172 la 1.300 de euro pe metru pătrat util). Defalcat pe trimestre, aşteptările vânzătorilor bucureşteni s-au majorat cu 2,98% în T1, cu 2,38% în T2, cu 4,24% în T3, însă cu doar 0,16% în T4.

Braşov:

În oraşul de la poalele Tâmpei, preţul mediu solicitat pentru un apartament a crescut cu circa 12% în ultimul an (de la 900 la 1.009 euro pe metru pătrat util), reuşind, astfel, să depăşească pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat util. Locuinţele din blocurile vechi s-au scumpit în această perioadă cu 11,31% (de la 911 la 1.014 euro pe metru pătrat util), dar cele noi au consemnat un salt de 14,48% (de la 870 la 996 de euro pe metru pătrat util). Spre deosebire de alte mari oraşe ale ţării, preţurile s-au majorat în mod susţinut pe parcursul celor patru trimestre ale anului: cu 2,78% în T1, cu 3,35% în T2, cu 2,41% în T3 şi, respectiv, cu 3,06% în T4.

Cluj-Napoca:

Şi anul acesta, capitala Transilvaniei este campioana absolută în ceea ce priveşte creşterile de preţuri pe segmentul rezidenţial: în 2017, aşteptările vânzătorilor de apartamente s-au ridicat, potrivit datelor Imobiliare.ro, cu aproximativ 16,84%, de la 1.247 la 1.457 de euro pe metru pătrat. Clujul a recuperat, astfel, cea mai mare parte din declinul consemnat în perioada de recesiune, valoarea actuală situându-se foarte aproape de punctul maxim al pieţei, respectiv 1.551 de euro pe metru pătrat util (în aprilie 2008). În ultimele 12 luni, locuinţele vechi s-au apreciat cu 18,3% (de la 1.279 la 1.513 euro pe metru pătrat util), iar cele noi cu 17,4% (de la 1.184 la 1.390 de euro pe metru pătrat util). Evoluţia trimestrială a preţurilor apartamentelor (noi şi vechi) a fost una atipică în oraşul de pe Someş: dacă în primele trei luni ale anului pretenţiile vânzătorilor au crescut uşor, cu doar 1,04%, în trimestrul al doilea a avut loc un salt de 8,89%, iar în cel de-al treilea, o creştere de 6,05%; în trimestrul al patrulea, însă, locuinţele s-au apreciat cu 0,14%.

Constanţa:

Oraşul de la malul mării este celălalt mare centru regional în care apartamentele au depăşit în 2017 pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat util; mai exact, preţurile au crescut aici cu 12,74%, de la 973 la 1.097 de euro pe metru pătrat util. Locuinţele vechi s-au scumpit cu 12,69% în ultimele 12 luni (de la 969 la 1.092 de euro pe metru pătrat util), iar cele noi cu 12,44% (de la 989 la 1.112 euro pe metru pătrat util). Cel mai mare avans, de 5,24%, a avut loc în trimestrul al doilea, în vreme ce, în T1 şi T3, creşterile au fost mai mici de 2% (1,95% şi, respectiv, 1,72%); în trimestrul al patrulea, însă, aşteptările proprietarilor au înregistrat un avans moderat, de 3,3%, mai exact.

Iaşi:

În capitala Moldovei, Indicele Imobiliare.ro a consemnat o creştere anuală de 13,7% a preţului mediu solicitat pentru apartamentele noi şi vechi, de la 854 la 971 de euro pe metru pătrat util. Locuinţele vechi s-au apreciat aici cu 7,18% (de la 878 la 941 de euro pe metru pătrat util), însă cele noi au înregistrat un salt de 19,88% (de la 825 la 989 de euro pe metru pătrat util). În Iaşi, un avans considerabil al preţurilor, de 7,03%, a avut loc chiar în primul trimestru al anului, după care au urmat creşteri de 2,41% (în T2) şi, respectiv, 4,91% (în T3); în ultimele trei luni din 2017, însă, apartamentele s-au ieftinit uşor, cu 1,12% (oraşul din estul ţării fiind singurul dintre cele analizate care a consemnat o astfel de scădere).

Timişoara:

În oraşul de pe Bega, apartamentele scoase la vânzare s-au scumpit, per ansamblu, cu 11,59% în 2017, de la 1.027 la 1.146 de euro pe metru pătrat util. Unităţile locative din blocurile vechi au înregistrat o creştere de 13,06% (de la 1.018 la 1.151 de euro e metru pătrat util), iar cele noi s-au apreciat cu 7,29% (de la 1.056 la 1.133 de euro pe metru pătrat util). După majorări de 3,7% în T1 şi, respectiv, 4,32% în T2, pe piaţa timişoreană poate fi observată o încetinire a ritmului de creştere a preţurilor în a doua jumătate a anului; mai exact, locuinţele s-au apreciat cu 1,62% în T3 şi cu 1,51% în T4.

Despre Imobiliare.ro

Lansat în ianuarie 2000, Imobiliare.ro este primul şi cel mai accesat portal imobiliar din România. Portalul a depăşit de curând pragul de 1.480.000 de vizitatori unici pe lună şi cuprinde cea mai mare bază de oferte din toate categoriile imobiliare la nivel naţional.

ianuarie 13, 2018 |
Sari la bara de unelte